Regenerare urbană: un concept care capătă tot mai multă amploare în ultimii ani la nivel mondial, în special în marile metropole. Vechile situri industriale care pe vremuri aveau mii sau chiar zeci de mii de angajați în sectorul de producție au devenit zone pustii, neîngrijite, deseori abandonate. Este mai mult decât evidentă necesitatea regândirii acestor zone la scară largă, așa încât acestea să capete un nou sens și să redevină utile pentru locuitori, prin proiecte adaptate vremurilor noastre. HILS Development a conceput un plan care se întinde pe 20 de ani, făcând nu doar o proiecție în viitor, dar proiectând și un nou mod de viață. Dezvoltatorul construiește strategic proiecte rezidențiale și mixte, pornind de la conceptul „orașului în oraș” – un spațiu în care oamenii să poată avea acces la tot ceea ce este necesar în viața de zi cu zi în maximum 15 minute fără mașină. Tot 15 minute este intervalul maxim pe care rezidenții proiectelor ar urma să îl parcurgă până la metrou. Spre exemplu, în cazul HILS Pallady – cea mai amplă dezvoltare finalizată și primul ansamblu mixt din estul Capitalei – stația de metrou Anghel Saligny se află la doar 50 de metri distanță.

Zona Pallady – cel mai mare potențial de regenerare urbană

Estul Capitalei și în special zona Pallady este la momentul actual aria cu cel mai mare potențial de regenerare urbană prin dezvoltarea de proiecte de mare anvergură. Ani la rând, fostele fabrici și uzine care produceau intensiv înainte de 1989 s-au luptat cu provocările trecerii la economia de piață, cu reducerea personalului, falimente și alte evenimente nefaste. Vechile structuri s-au degradat, unele zone oferind imagini dezolante. Totul până la momentul la care terenurile au fost achiziționate pentru a fi curățate și reinventate, căpătând un nou sens, adaptat necesităților prezentului și viitorului. HILS Development a achiziționat în zona Pallady mai multe astfel de terenuri pentru dezvoltarea de proiecte de regenerare urbană. Printre acestea se numără și un teren de 10 hectare, pe care funcționa odinioară fabrica Republica.

Republica – mărirea și decăderea unui mastodont industrial 

Construcția uzinelor din această zonă s-a datorat magnatului român de origine greacă Nicolae Malaxa, care a înființat mai întâi ateliere de reparații și producție de locomotive, începând cu deceniul al treilea al secolului trecut. În 1921, Malaxa a achiziționat un teren la periferia Bucureștiului și a construit un atelier de reparații pentru locomotive, care primește apoi numele său. 

Proiectul a cunoscut un succes remarcabil, determinând o expansiune rapidă: în 1928, aici a fost asamblată prima locomotivă „Malaxa”, iar în următorii cinci ani au fost produse încă o sută de astfel de locomotive.

Începând cu anii ’30, Malaxa a inițiat și alte proiecte, inclusiv construcția unei fabrici de țevi (cunoscută ulterior sub numele de „Republica”). Clădirile care alcătuiau uzinele „Malaxa” a fost proiectate de arhitectul Horia Creangă într-un stil modernist, cu elemente de art deco, evidențiate pe poarta de la intrarea în uzină.

Încă din perioada interbelică, fabrica ajunsese la performanța de a produce 200.000 de tone de țevi anual – de altfel, lucrătorii obișnuiau să își numească locul de muncă „Academia de țevi”.

După instaurarea regimului comunist în România, uzinele au fost controlate o vreme de Nicolae Malaxa, susținut în mare măsură de socialiști pentru sprijinul financiar acordat anterior partidului. Magnatul a emigrat apoi în Statele Unite ale Americii la sfârșitul anilor 1940.

Începând cu anii ’60, ansamblul industrial „Malaxa” a fost completat cu noi clădiri, iar numele acestuia a fost schimbat în „23 August”. 

După căderea regimului comunist, uzinele au primit denumirea „Faur”, preluând numele propriului lor colectiv de cercetare-proiectare și folosit, încă dinainte de 1980, ca siglă pe carcasele locomotivelor diesel-hidraulice fabricate aici.

Sursa foto: https://www.facebook.com/ReclameVechiRomanestiOldRomanianAds/photos/a.870974222921490/871254169560162/

În era comunistă, la uzina Republica se făceau dese „vizite de lucru”, productivitatea și realizările fiind deseori lăudate în materialele de propagandă.

După 1989, însă, celebra Republica a căzut repede în uitare. Echipată cu tehnologii tot mai învechite, nu a beneficiat de sprijin în timp util din partea statului, aceasta degradându-se până la stadiul în care orice intervenție ar fi fost prea târzie. În 2007, o companie indiană a achiziționat toate utilajele, le-a dezmembrat și le-a transportat în India.

A rămas mai rămas dintr-o platformă industrială care a supraviețuit de-a lungul a două epoci diferite doar o amintire cu un aer post-apocaliptic.

Toate acestea, până la momentul în care HILS Development a achiziționat terenul, demarând „misiunea regenerare urbană”.

HILS Development – o echipă completă, cu o viziune comună și asumare totală

Pornind de la viziunea extinsă a viitorului oraș, HILS Development și-a asumat misiunea de a oferi un trai de calitate cât mai multor oameni, prin crearea de locuințe accesibile, de calitate, dar și prin dezvoltarea de ansambluri mixte, care includ birouri și spații comerciale de proximitate. Indirect, noile proiecte contribuie la dezvoltarea și eficientizarea infrastructurii, care în final va fi utilă pentru întreaga comunitate.

Curajul acestei asumări a venit în mare parte din experiența acumulată în ultimii peste 20 de ani de Ionuț Negoiță, fondator și CEO HILS Development. Cu certitudine, este unul dintre puținii oameni din real estate care cunoaște în amănunt acest domeniu, pornind el însuși pe această cale încă din tinerețe, ca angajat și devenind ulterior antreprenor. 

Astăzi, are alături o echipă solidă, cu toate funcționalitățile, de la ERP și design până la proiectare și construcție. Astfel, cu toate serviciile internalizate, fiecare proiect poate fi urmărit, verificat și coordonat de la stadiul de concept și până la livrare.